CRISTOS  A  INVIAT !!

Dragi prieteni,

Fiindca Hristos e viu, El trebuie sa ramana si in anul 2012 singurul Dumnezeu SUPREM, vrednic de inchinarea si respectul nostru profund. Doar ancorarea noastra in El ne ofera stabilitate sufleteasca intr-o lume atat de instabila.

Daca vrei sa afli mai multe despre acest Dumnezeu SUPREM si despre modul cum poti sa I te inchini in frumusetea sfinteniei, te invitam si pe tine sa participi la cea de-a 16-a conferinta nationala de tineret "Peniel" de la SIBIU.

Alte detalii necesare:
1. Conferinta va avea loc la Sala Sporturilor „Transilvania” din str. Octavian Goga, nr. 1, pe 18-19 mai.
2. Titlul: “SUPREM"
3. Motto: Ieremia 18:6b – “Iata: cum este lutul in mana olarului, asa sunteti voi in mana Mea.”
4. Vor predica din Cuvantul lui Dumnezeu:

a) Cristian Barbosu – pastor al Bisericii “Metanoia” din Arad (www.bisericametanoia.ro); a obtinut licenta in teologie la Moody Bible Institute, masteratul (ThM) la Dallas Theological Seminary si doctoratul (PhD) la Trinity International University in Deerfield, Illinois. Mesajele lui Cristi pot fi auzite saptamanal pe diferite statii de radio sau urmarite la televiziunea "AlfaOmegaTv." El este autorul mai multor carti si articole crestine. Cristi este casatorit cu Anne si impreuna au trei fiice: Fiona, Tara si Eden.
b) Bill Prevette – misionar AG din 1986 in tari precum India, Singapore, Indonezia, Tailanda, Cambogia si Romania, si-a obtinut masteratul la Fuller Theological Seminary si doctoratul la Oxford Centre for Mission Studies, UK unde si slujeste in prezent (http://prevetteresearch.net). Autor al cartii „Child, Church and Compassion”, Bill este casatorit cu Ky si impreuna au un fiu pe nume Daniel.
c) Vasilica Croitor – pastor al Bisericii Betleem din Medgidia (www.betleem.ro) si vicepresedinte al Comunitatii Regionale Penticostale Constanta. Ca membru fondator al Agentiei Penticostale de Misiune Externa, a calatorit deseori în Asia și Africa in scop misionar. Este autorul cartii „Rascumpararea memoriei” iar ca traducator si editor, a coordonat aparitia a peste treizeci de carti in limba romana, prin Editura Succeed Publishing. Vasilica este casatorit cu Mihaela si impreuna au trei copii: Denisa, Beniamin si Miriam.

5. Inchinarea va fi condusa de catre Peniel Band si Peniel Band Jr. Vor mai lauda pe Domnul corul Sanctus Pro Deo (www.sanctusprodeo.ro)
6. La aceasta conferinta vor putea participa primele 2.400 de persoane care se vor inscrie pe internet la www.peniel.ro, prin liderul de grup care le va insoti.
 

Participantii trebuie sa isi valideze participarea prin plata in avans, pana la data de 10 mai (vezi detalii despre cont pe site)! Donatia pentru participare este 30 lei/persoana!

7. Organizatorii Peniel nu vor asigura cazarea participantilor, dar vor acorda asistenta celor interesati. Pentru a ne usura munca si pentru a va rezolva singuri cazarea, va rugam sa luati legatura direct sau prin pastorul dv. cu crestinii din Sibiu! De asemenea, va puteti caza si la locatiile afisate pe site-ul nostru. Nu uitati sa mentionati parola “Peniel”, pentru ca unele preturi sunt negociate special pentru acest eveniment. In cazul in care nu va descurcati, va rugam sa luati legatura cu Daniel Lieneth la tel. 0745. 992.160 sau email: danydiry@yahoo.com.

8. Pe parcursul celor doua zile va avea loc un maraton de necurmata închinare prin rugaciune, lauda, adorare si citire a Scripturii. Bisericile sau formatiile muzicale care doresc sa slujeasca in acest maraton organizat in paralel sunt rugate sa ia legatura cu pastorul Sorin Capatana, coordonatorul echipei responsabile de aceasta actiune, la tel. 0744.141.499 sau email: soranac28@yahoo.com.

9. Vineri dupa-masa vom oferi 10 seminarii optionale, care vor fi reluate a doua zi. Asadar, sambata puteti alege un alt seminar de care sunteti interesati. Prin urmare, in momentul inregistrarii, va rugam sa bifati si seminariile optionale la care ati dori sa participati. Veti gasi lista seminariilor in formularul de inscriere de pe site-ul nostru.

10. Fiindca dorim sa aducem glorie lui Dumnezeu si sa transpunem Evanghelia in practica, si in acest an ne vom implica in 4 actiuni sociale. De aceea, fiecare participant este rugat sa aduca la conferinta (cel putin) o pereche de sosete si un prosop pe care sa le donam oamenilor strazii din Sibiu. Proiectul este coordonat de primaria orasului. Ne vom implica si in alte proiecte sociale; prin urmare, veniti cu bani in plus!

Pentru buna desfasurare a procesului organizatoric si a conferintei in sine, va rugam sa fiti alaturi de noi in rugaciune si post pe data de 4 si 11 mai. Fie ca Dumnezeu sa faca din acest eveniment un adevarat Peniel si sa ne modeleze tot mai mult dupa chipul Sau!

In numele echipei Peniel,

Lucian Oniga 

Conferinta Nationala BIG pentru instruire in  ucenicizarea fetelor

"ASCULT."

"Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc şi ele vin după Mine" (Ioan 10:27)

Isus folosește prezentul continuu în acest pasaj - ascultarea de Dumnezeu trebuie să fie un stil de viaţă. Ea implică nu doar auzire - recunoaşterea vocii Sale, ci şi împlinire a voii Sale. În perioada 19-22 Aprilie 2012,  vă invităm la Brașov la a Şasea Conferință Națională de Ucenicizare a Fetelor. Scopul conferinţei este unul dublu. Primul este de a privi la Isus pentru a-L cunoaşte mai bine, pentru a-L iubi mai mult şi pentru a umbla în ascultare de El. Porunca Lui finală este aceea de a face ucenici. Cel de-al doilea scop al conferinţei este acela de a învăţa cum a făcut Isus ucenici şi de a ne inspira şi încuraja una pe cealaltă la asta. Invitata oficială este Beth Ann Deal, slujitoare în lucrarea cu femeile din zona Bloomington, Illinois.

Donaţia minimă pentru participare este de 270 lei. Costul real al conferinţei este 450 lei.

Cazarea va avea loc la HOTEL EXCELSIOR (Hotelul polițiștilor) Str. Matei Basarab nr. 41-43, Braşov.

Banii vor fi depuşi cu titlu de DONAŢIE la orice sucursală a Băncii Transilvania, în contul Fundaţiei B.I.G-IMPACT: RO97 BTRL 0080 1205 9236 92XX.

După depunerea banilor, vă rugăm să trimiteți o confirmare a plăţii pe adresa de e-mail dea_chiciudean@yahoo.com în care să menţionați: data şi numărul documentului de plată, numele deponentului, numele şi adresa de e-mail a celor pentru care s-a efectuat depunerea, suma depusă pentru fiecare, biserica şi oraşul participantelor.

Înscrierea se face în ordinea înregistrării și în limita locurilor disponibile.

Pentru informaţii prin email vă rugăm să ne scrieți la duordiana@yahoo.com sau la magda.ivanc@gmail.com sau la telefon la următoarele numere: 0732 002047 - Claudia  Chiciudean (Vodafone), 0741 456 726 - Magda Ivanc (Cosmote).

Echipa de organizare

Carpenului 7, Bl.A17A, ap.6, Brasov, 500256, ROMANIA

Va multumim pentru ajutor, Dumnezeu sa va rasplateasca.

Descarca Declaratia 230 - Click aici

Declaratia este completata cu datala bisericii.

Daca declaratia nu se afiseaza corect va rugam instalati ultima versiune de Acrobat Reader:

Descarca Acrobat Reader - Click aici

    Duminica seara in data de 25.03.2012, la programul tinerilor Bisericii Betel Dej, incepand cu ora 18:00, avem ca invitat pe fratele Relu Leleu din Gherla, care isi va depune marturia si ne va vorbi despre modul in care a lucrat Dumnezeu in viata lui! (pentru mai multe detalii, accesati www.relulelelu.com).

Vino sa ascultam impreuna ce doreste Dumnezeu sa ne vorbeasca in aceste vremuri de inceput ale secolului XXI. Te asteptam cu mult drag!! 

31 decembrie 2010….. o zi  așteptată cu emoție, in speranța că anul care bate la ușa va fi unul mai bun decât cel care tocmai se incheia. Am pășit în anul 2011 cu credința că Dumnezeu  ne va purta de grijă și în 2011 așa cum a făcut-o in toți anii ce au trecut, cu credința că 2011 va fi anul in care Dumnezeu îl va vindeca pe dragul nostru prieten Coco, și că acesta va fi un an al biruinței , așa cum o înțelegeam noi, in ceea ce-l privea pe Coco. Dorința noastră cea mai mare era să-l auzim mărturisind cum Dumnezeu l-a vindecat și l-a ridicat….. dar Dumnezeu,a avut  din păcate un alt plan.

 Nu aveam de unde să știm că acesta va fi un an al incercărilor pentru noi, un an  care dorim să credem că Dumnezeu l-a pregatit pentru noi, pentru ca după ce vom trece prin tot ceea ce a hotărât El, să fim aur curat.

La inceputul anului 2011, am crezut ca furtuna prin care am trecut cu biserica locala va fi incercarea de capatai…. testul credintei noastre ca familie…. si am zis ca trebuie sa fim tari.

În Aprilie, când am aflat ca Alex va trebui operat la picior am crezut că aceasta va fi cea mai mare incercare prin care aveam să trecem… De fapt  nu  bănuiam că Dumnezeu a hotărât că putem duce mult  mai mult.

Pe urmă a venit dureroasa zi de 12 iulie, când în ciuda rugăciunilor și a dorinței  noastre, Dumnezeu a hotărât  să curme suferința lui Coco, și nu așa cum ne doream noi, vindecându-l, ci luându-l acasă pentru odihna veșnica. A fost cea mai grea și dureroasă  despărțire pe care noi am trăit-o până atunci si parcă o parte din noi a murit împreună cu el.  M-am intrebat atunci oare pentru ce vrea să o pregătească Dumnezeu pe Dodo, iar întrebarea care-mi răsuna întruna în urechi era “Oare voi fi urmatoarea pe listă? Oare va veni momentul în care prietena mea să mă încurajeze într-o încercare asemănătoare?”

Nu aveam de unde să știm că doar după trei luni de la moartea prietenului nostru, pe care îl plângem și astăzi, și doar la câteva zile după ce declaram că nu mai vreau nici măcar să trec pe lângă spitalul de oncologie aveam să ajungem cu cel de-al doilea copil al nostru - Timeea, exact in același spital.

Vestea că Timeea are o tumoră care i-a distrus aproape în întregime o vertebră, și că va trebui operată, a căzut ca un trăznet. Operația care a urmat a fost una foarte  grea și foarte riscantă pentru Timeea, 6 ore de nedescris , 6 ore care ni s-au părut o veșnicie… o operație în care am văzut clar cum  Dumnezeu ne-a ținut în mâna Lui și cum a călăuzit mâinile doctorilor.

În următoarea zi, vestea că Timeea va avea nevoie de încă o operație, chiar dacă nu așa de grea ca și prima, a fost una neasteptata si greu de acceptat, dar chiar și atunci am văzut că Dumnezeu nu ne-a uitat. La câteva zile de la ultima operație, a venit și diagnosticul Timeei mult prea crud si greu de acceptat:  Histiocitoza Langerhans (un fel de cancer al sângelui)... avea să facă chimioterapie pe perioadă lungă și radioterapie.

La alte câteva zile, un alt diagnostic, de data aceasta  pentru Toni: Hepatită autoimună - adică organismul lui a inceput să creeze anticorpi pentru a respinge ficatul. Fără tratament  această boală duce la ciroza hepatică.

Niciodată cuvintele  cântecului ”Nu sunt în stare să înțeleg al Dumnezeului plan drept” nu au avut mai mult sens decât în aceste momente în care am simțit cum totul se prăbușește în jurul nostru, și totodată niciodată nu a fost mai greu să acceptăm faptul că Dumnezeu are un plan și că nu avem ce face, chiar dacă ni se pare nedrept și crud,  trebuie să-l acceptăm pentru ca EL e suveran și  știe ce e mai bine pentru noi.

Aveam impresia ca este ireal tot ceea ce se intamplă, și că trăim  cumva povestea altcuiva și că la un moment dat ne vom trezi din acest coșmar, dar s-a dovedit a fi cruda realitate… În tot acest timp nu am îndrăznit să-L întrebăm pe Dumnezeu “De ce noi?” pentru că ne-am dat seama că de fapt nu aveam nimic special și până la urmă… DE CE NU NOI?, dar ne-am dat seama că, în cei doi ani cât am fost  lângă Coco, Dumnezeu nu a pregătit-o neapărat pe Dorina pentru ceva, ci ne-a pregatit pe noi pentru ceea ce avea să urmeze.

În perioada în care Timeea a fost internată in secția de oncopediatrie, am mulțumit lui Dumnezeu că copilul nostru nu are un tratament așa de agresiv și nici o boală chiar așa de gravă ca și a altor copii care erau acolo.

Nu știu de ce a hotărât Dumnezeu să ne ducă în secția de oncopediatrie… Poate vrea să ne invețe ce înseamnă compasiunea, poate vrea să ne învețe ce înseamnă slujirea,  poate vrea să ne învețe ce înseamnă rugăciunea sau darnicia, poate vrea să ne arate că trebuie să fim mulțumitori pentru ceea ce avem, pentru că oricât de puțin ni s-ar părea că avem, și oricât de bolnavi ni s-ar părea că suntem, cu siguranță avem mai mult decât au mulți alții și nu suntem așa bolnavi cum sunt mulți alții…, sau poate vrea să vorbim despre minunile Lui din experieță proprie și nu din experiența altora….

Uitându-ne în urmă la 2011, nu se  poate să nu ne intrebăm dacă avem pentru ce să-I mulțumim lui Dumnezeu, și fără nici o reținere putem să spunem că noi, ca famile, AVEM pentru ce să mulțumim: Timeea merge in picioare, deși unul dintre cele mai mari riscuri înainte de operații si in timpul acestora  a fost acela de a  paraliza, analizele lui Toni au început să revină la valorile normale ,Alex se simte bine, iar aceasta este numai și numai meritul si minunea lui Dumnezeu.

Mai mult decât atât, suntem  împreună și sperăm ca Dumnezeu să îngăduie acest lucru cât mai mult timp pentru familia noastră, și vedem și simțim cum Dumnezeu iși înnoiește promisiunile față de noi în fiecare dimineață. Noi nu avem nici un merit... totul este îndurarea Lui și nespusa Lui bunatate... Poate că dacă nu treceam pe aici, nu reușeam să înțelegem pe deplin  ce înseamnă toate aceste lucruri.

Nu știm  cu ce speranțe ați pășit în anul 2012, poate pentru unii dintre noi 2012 va fi ultimul an pe acest pămant, poate va fi un an al încercărilor, sau poate va fi un  an al binecuvăntărilor, poate vom fi vorbiți de rău sau vom fi batjocoriți pentru numele LUI… Nu știm ce va îngădui Dumnezeu pentru familia noastră în 2012, dar  știm că atâta timp cât suntem în viață, atâta timp cât avem sănătate noi și familiile noastre, atâta timp cât nu așteptăm ca fiul/fica nostră să se stingă pe un pat de spital știind că doctorii spun despe el/ea cu certitudine, că e doar o chestiune de timp până va pleca din lumea asta, atâta timp cât avem partenerul de viață  alături de noi și încă avem cu cine să împărțim necazurile și bucuriile, nu avem nici un motiv să nu-L  lăudăm si să-I mulțumim pentru ceea ce ne-a dat.

Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru frații si surorile noastre din biserica în care ne-a așezat pentru că am simțit că rugăciunile pe care le-au înălțat pentru noi le-au fost ascultate. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că știm că dincolo  de suferințele pe care le trăim aici, ne așteaptă  veșnicia alături de EL. Îi mulțumim Lui că știm cu certitudine că pentru familia noastră Dumnezeu are gânduri de pace și nu de nenorocire, pentru ca să ne dea un viitor și o nădejde.

Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru  că a hotărat să se facă păcat pentru noi, pentru ca noi să avem  MÂNTUIREA si  Îi mulțumim pentru că știm că déjà El a pregătit cea mai mare reuniune a tuturor timpurilor și atunci Îl vom întâlni pe El si îi vom reîntalni și pe cei de la care nu am reușit să ne luăm rămas bun.

Până atunci Îl rugăm pe Dumnezeu să vă binecuvinteze și să vă intărească și să nu uitați că chiar dacă acum nu ințelegem planul Lui Dumnezeu, va veni o zi în care poate că vom sta fața in fața și ni-l va explica.

Va multumim pentru ajutor, Dumnezeu sa va rasplateasca.

Descarca Declaratia 230 - Click aici

Declaratia este completata cu datala bisericii.

Daca declaratia nu se afiseaza corect va rugam instalati ultima versiune de Acrobat Reader:

Descarca Acrobat Reader - Click aici

In primul rand vreau sa imi cer scuze pt greselile de ortografie din prima parte a articolului... viteza e de vina..

"Pana unde Doamne? Cat de jos trebuie sa ma smeresc?" Hm... recunosc personal ca de multe ori aceasta intrebare mi-a framantat mintea... si niciodata nu venea singura... "Da tot eu Doamne? Da sa mai recunoasca si altii! Da eu sa ma las calcat in picioare? Da sa se smereasca altii, eu sunt smerit!" Asta depinde cu cine ma compar si ce etalon imi iau! Intotdeauna nu sunt eu de vina, intotdeauna celalalt/ cealalta, ceilalti sunt vinovatii !! O, cat de paguboasa este aceasta gandire, in primul rand pentru mine si apoi pentru Biserica lui Cristos!!!  

Cristos a ales sa duca planul Tatalui pana la capat!! Poate te intrebi: "Dar unde sa ajung Doamne?? Nu e suficient ca am crezut, m-am botezat si am renuntat la atatea avantaje oferite de sistemul acesta lumesc?? Acuma vi tu (cantaretule, prorocule, pastore, evanghelistule, slujitorule...) sa imi spui ca si dupa pocainta e nevoie de renuntare, de coborare, de... " si poti complecta singur lista cu "pretentii" pe care Dumnezeu le are de la noi... ascultare??... supunere?? autoritate?? Astea sunt cuvinte ce nu plac ascultatorilor chiar daca ar fi puse pe cele mai frumoase melodii si acorduri...

Ma gandesc la mine si imi dau seama ca sunt departe de  pretentiile lui Cristos... ma uit la unii frati ai mei si mai ca ajung sa spun ca ei: "Dar noi nu mai traim sub lege, ci sub har!! Dumnezeu e un Dumnezeu al harului si al milei! Cristos ne-a chemat la libertate in inchinare, in slujire, nu la legalism! Inaintea lui Dumnezeu toti suntem egali!!"  Si in parte asa este!! Dumnezeu este bun si indurator!!

Dar nu de putine ori m-am intrebat pe mine insumi, ce sa fac cu locruile din Scriptura unde sunt chemat sa ma inchin tremurand?? Unde Dumnezeu zice: "Daca imi ziceti Tata, unde imi este cinstea care mi se cuvine?" Prea de multe ori mi-am luat dreptul de a contesta sau comenta deciziile lui Dumnezeu. "Doamne, dar eu sa ma smeresc, eu mai mult decat celalalt??" 

Uitandu-ma la Cristosul Scripturii, nu am vazut niciodata (si daca gresesc, va rog sa ma corectati voi) ca printr-o fapta sau atitudine sa conteste autoritatea lui Dumnezeu, planul si scopul pe care Dumnezeu il avea cu El, Isus-ul din Nazaret. Chiar si in gradina Ghetimani, dupa  o lupta cu Sine deloc usoara,  a spus: "Totusi nu cum voiesc Eu, ci voia Ta!!" O, daca am intelege acest principiu, cat de frumoase ar fi relatiile dintre noi !! Cat de multe probleme, certuri, dezbinari nu ar mai avea puterea de a rupe legaturile din familii, din biserici !! Imi vine acum in  minte cantarea fr. Adi Gliga: "Mai bine simpli si smeriti, si de Dumnezeu iubiti!", sau

Ne plac lucrurile ieftine cand e vorba de suflet si nu de putine ori refuzam sa platim pretul cerut de Cristos! Oare cati dintre noi am mai fi incheiat legamant cu Domnul daca am fi fost constientizati ca asta inseamna renuntare la pretentiile noastre si supunere TOTALA in TOATE lucrurile, deciziile si faptele noastre !!??? Toti dorim invierea, glorificarea, domnia cu Cristos... si nimeni nu doreste crucificarea, smerenia pana la cruce (sacrificiu superm!!), toti dorim sa ajungem pe tron cu Dumnezeu, dar nimeni nu doreste lupta pentru a ajunge biruitor, nu doreste moartea cu Cristos in absolut toate dorintele!! Oare ce cautam noi in Biserica lui Cristos?? Vrem sa traim fara griji, sa nu zicem niciodata "Nu mai pot"... dar nu cred ca Dumnezeu a promis asta!!!!!!! Ne asteptam ca viata cu Cristos si umblarea cu EL sa fie numai "flori pe cale", nu spini si coroana, doar laude si vorbire de bine, nu batjocura si vorbire de rau!!??

Oare asta a promis Cristos?? Daca Dumnezeu a gasit cu cale sa-L treaca pe insusi Fiul Sau pe aceasta Cale, daca "pomului vrede" s-au facut aceste lucruri, nu cumva mandria mea este cea care ma face sa nu ma supun INTREGULUI plan de mantuire a lui Cristos pentru mine. Ma gandesc la pilda data de Cristos despre bogatul fara nume si saracul Lazar... eu cred ca bogatul era vorbit numai de bine de catre toti cunoscutii, cred ca numele lui era pe buzele tuturor din orasul lui, era in "top 5" in preferintele cunoscutilor... si totusi.... asta nu a fost suficient, nu a contat in ochii lui Dumnezeu!!! "Azi" era pe culmile gloriei, dar atentie... vine un maine cand vom sta inaintea lui Dumnezeu... in Imparatia LUI era un necunoscut, un oarecare, acolo s-au inversat rolurile!!! Nu stiu ce alegi tu in ziua de azi??

Nu-mi place sa o spun ca de multe ori ma simt "in pielea lui", ca am trait nu odata aceste ipostaze in viata mea si am crezut ca promisiunile din Psalmul 16:11 sunt neaparat pentru viata de acum, pentru azi!!!  Am fost la fel ca misionarul care intorcandu-se acasa dupa o viata intreaga de slujire pe campul arid al misiunii transculturale, la aterizare a observat ca pe aeroport era o multime de oameni care asteptau coborarea pasagerilor, si auzind cantecele fanfarei, a crezut ca el este cel asteptat, dar a fost dezamagit cand a vazut ca tot din acel avion cobora un om pe care multimea a inceput sa-l aclame si sa cante in cinstea lui. Dar Dumnezeu care ia cunoscut inima intristata, i-a soptit: "Tu inca nu ai ajuns acasa!!"

Am mai inteles in seara aceea ca Scriptura ne spune in Coloseni 3:3 despre locul unde ma aflu eu si tu, despre inaltimea la care sunt chemat sa-mi traiesc viata, despre vietuirea mea "in locurile ceresti, in Cristos Iisus!", un loc privilegiat dar care ma responsabilizeaza si imi da posibilitatea sa cobor mereu... asa ca nu am dreptul sa zic "eu nu mai am unde sa ma smeresc!"... daca spun des acest lucru, inseamna ca nu mai sunt acolo unde ma vrea Dumnezeu, "in locurile ceresti, in Cristos Iisus!!" Pana acum, tot asa am fost invatat (de catre unii frati predicatori) ca viata crestina trebuie sa fie o urcare continua, tot mereu mai sus!! ... Si, din parere de rau, asta am vazut intamplandu-se in slujirea in biserica... daca esti suficient de pregatit, de credincios, vei fi "promovat" mai sus!!

Hm...ma gandesc la Cristos si realizez cat de falsi suntem noi in asteptarile noastre, in trairile noastre... Dumnezeu l-a "promovat " pe Cristos prin CRUCE, chiar prin MORMANT !!! Am ajuns la concluzia ca dupa "Ghetimani" si "Golgota" urmeaza "Groapa" si apoi "Gloria"!!! Promovarea este prin moarte !!!

Scriptura spune ca "daca bobul de grau nu moare, el nu poate aduce roada!!"... iar in alta parte spune ca "daca nu murim impreuna cu Cristos, nu putem trai impreuna cu el!" Oare cat din mine a murit si cat mai am "de omorat" cum ma invata Pavel?? (ati remarcat ca am zis MAI AM EU... e responsabilitatea mea!!). Nu sunt chemat sa ma uit la fratele meu sa-i omor lui (sau sa-l/s-o "ajut" pe el/ea sa moara) firea !! Sunt invatat ca trebuie mai intai sa ma uit la barna din ochiul meu, ca eu trebuie sa-mi aduc trupul ca "o jertfa vie" !!! S-ar putea sa se zbata aceasta jertfa (pt ca e vie), sa nu-i convina trupului meu acest tratament.

Cand apostolul Pavel imi spune "calcati pe urmele mele intrucat si eu calc pe ale lui Cristos" nu ma cheama la soare, liniste si zambete, ci daca am curajul sa privesc la marturisirea lui o sa observ ca e vorba de nenumarate ori cand a fost la un pas de moarte, in primejdii, in suferinta... apropo` ... stiai ca Dumnezeu ma cheama pe mine si pe tine sa implinim ceea ce lipseste suferintelor lui Cristos?? M-am intrebat de multe ori, oare suferinta lui Cristos nu a fost suficienta?? Mi-am dat seama ca avem azi harul acesta deosebit de a implinii acest verset !!!!

Imi doresc din toata inima o astfel de biserica in care sa fie predicata Evanghelia deplina, unde "Leul din semintia lui Iuda" este "Mielul jungiat" asa cum este prezentat in Apocalipsa!! Cred ca de astfel de crestini are nevoie Dumnezeu si astfel de modele cauta si societatea care este intr-o mare criza de identitate!!! 

Multumesc Doamne pentru robul tau prin care, precum in vremea lui Ezra si Neemia, ai trezit duhul meu, si te rog sa-mi dai puterea Duhului Sfant care in calauzirea Lui sa ma ajute in a-mi lua zilnic CRUCEA (nu coroana!!) si astfel sa te urmez si sa traiesc pentru implinirea scopului Tau in viata mea si cu viata mea in viata semenilor mei !!! Da-mi Doamne aceasta statura a plinatatii Duhului Sfant, aceasta atingere cu carbunele aprins,  in viata mea care intotdeauna ma va face sa zic "vai de mine", nu "vai de tine/ vai de voi" si apoi sa pot spune cu toata inima "Iata-ma, trimite-ma!!"

           Unii spun ca Dumnezeu nu mai vorbeste azi, ca El sta undeva ascuns in cer si de acolo conduce lumea. Nu e adevarat! Altii spun ca Dumnezeu vorbeste si o face in diferite moduri care uneori ne convin sau nu. Eu nu stiu care este modul in care Dumnezeu alege sa iti vorbeasca tie, ma rog doar ca tu sa fi intelept / inteleapta si sa iei aminte la vorbirea lui Dumnezeu!! Vreau sa va descriu cum si mai ales ce mi-a vorbit Dumnezeu mie in zilele trecute.

            Era o dupamasa obisnuita de duminica, in care am venit la intalnirea bisericii locale, pentru inchinare. Si  uitandu-ma la cati mambrii eram in biserica, am fost tentat sa zic precum alta data: "Doamne, de ce?" De ce sunt asa de putini frati si surori la inchinare? De ce, uneori si cei care vin, sunt parca departe de partasia din biserica? Dar mi-am dat seama ca nu este bine ceea ce fac, pentru ca ma uitam la oameni si la circumstante!! Si atunci am zis: "Doamne, care este scopul pentru care eu ma aflu aici, in dupamasa asta? Ce vrei sa-mi spui mie, nu altora?"... Poate vi se pare ca sunt egoist, dar asta am simtit eu atunci... si Dumnezeu nu a intarziat sa-mi raspunda mie personal! Daca ti-a vorbit si tie in seara aceea, ma bucur sa constat ca afirmatia de la inceput se adevereste si ca nu ne ramane altceva decat sa fim intelepti !!!!

            Dumnezeu mi-a vorbit intr-un deosebit prin vorbitorul din seara aceea, un rob al Sau care condus fiind de Duhul Sfant a prezentat adevarul cu multa putere!! Unii alearga la diferite biserici pt ca stiu ca acolo vine un vorbitor deosebit, sau la diferite intalniri pentru ca afla ca acolo vor veni cantareti deosebiti prin care Dumnezeu vorbeste. Si Dumnezeu chiar o face! Nu vreau sa condamn pe nimeni, vreau doar sa spun ca atunci cand Dumnezeu are un mesaj pentru cineva, El se poate folosi de niste corbi, de o magarita, de o furtuna, un accident, de o minune... de intreg Universul, caci tot Universul asculta de Creator!!! Asta s-a intamplat si in duminica aceea dupamasa, Dumnezeu a folosit un frate scump, un rob credincios al Sau, pentru a transmite un mesaj bisericii Sale!!

           Dumnezeu care cunoaste fiecare persoana in parte, care cerceteaza inimile noastre si gandirile noastre, stia dorinta si pasiunea inimilor noasre si ales sa vorbeasca in felul acesta: prin predicarea Cuvantului Sfant !!! A fost un "asa vorbeste Domnul" atat de clar pentru mine (si sper si pentru altii).

           Dumnezeu mi-a vorbit despre inaltimea smereniei, despre modelul pe care il urmam in viata... dar s-o iau cu inceputul...

Am inteles ca nu se poate sa ajungi la "Glorie" daca nu treci prin "Ghetimani" si apoi prin "Golgota", ca acesta este drumul spre vesnicie, pe aici prin valea umbrei mortii, ca smerenia este o calitate obligatorie a crestinului autentic, ca numai daca sunt mandru por cadea, ca smerit fiind nu am unde sa cad mai jos. Si cu parere de rau o spun si ma rog Domnului sa nu fim niste "stele cazatoare" in bisericile locale. Domnul sa ne ajute, ca biserica locala, sa nu avem niciodata in viata bisericii sezonul "caderilor de stele". Daniel ne aminteste ca "doar aceia din popor care vor cunoaste pe Domnul, vor ramane tari si vor face lucruri mari cu Domnul" (Daniel 11:32b). 

           Va veni ziua in viata mea, cand, daca voi sti sa astept in smerenie ajutorul Domnului, El ma va inalta la vremea potrivita (1 Petru 5:6). Lucru valabil si in viata bisericii Betel!! Imi place asa de mult un motto si doresc sa-l impartasesc cu voi: "Toti oamenii mici doresc sa ajunga la un moment dat sa fie mari, dar numai oamenii cu adevarat mari stiu sa ramana intotdeauna mici!!". Asa ca acum imi vine sa cant din toata inima cantarea " Sunt un bulgaras prea mic / sunt un strop de roua-n soare / si cu cat ma vad mai mic / cu-atat Tu te vezi mai mare ... Daca-n lume m-ai facut / o fereastra catre Tine / cu cat sunt mai nevazut, cu-atat Tu, cu-atat Tu te vezi mai bine!". Stiu ca ocupatia de "a da din coate" nu este pentru cei crestini si mai ales nu este nicidecum pentru Biserica lui Cristos, ci trebuie sa fim preocupati de a face fapte bune si a face bine semenilor!!!

            Asta ne invata Sfantul Apostol Pavel in Tit 2:14, sa fim plini de ravna nu pt cantare, rugaciune sau predicare, ci pentru fapte bune!! Oare ce ma pasioneaza pe mine, pentru ce imi consum energiile si talentul?? Ce stiu cei din jurul meu despre mine, care este telul meu??? De a ajunge un bun predicator sau cantaret?? Nici astea nu sunt lucruri rele, dar cred ca am pierdut din vedere esenta vietii crestine!!!!! Ganditi-va putin la martirul Stefan, la Corneliu... cred ca ar trebui sa spune adio "turismului spiritual" (cica suntem misionari, daca facem vizite la alte biserici) sau alergatului la tot felul de conferinte... sa nu ma intelegeti gresit, Pavel spune ca "toate lucrurile isi au vremea lor!", toate acestea sunt bune si chiar necesare, dar oare nu de multe ori suntem gata, gata sa ni se inalte nasul, sa ne semetim fruntea si sa fim mandrii??  

Haide-ti sa ramanem smeriti langa Domnul si sa intelegem ca Dumnezeu doreste SMERENIA ca o stare permanenta a inimii noastre si o caracteristica a slujiri noastre crestine.

Dar poate te intrebi si tu ca mine: "pana unde Doamne?, cat de jos sa ma smeresc??"  raspunsul pe care eu l-am primit de la Domnul tot in acea dupamasa il voi scrie curand... 

     Biserica Penticostala Betel Dej din str. Horea nr. 25a,

     organizeaza in data de 03 Martie 2012 (sambata), incepand cu orele 16:00, o conferinta pentru femei, unde surorile va invita sa participati impreuna cu colegele, vecinele, profesoarele, prietenele sau partenerele dumneavoastra de afaceri si sa ascultati un mesaj transmis de dr. Paraschiva Pop (Biserica Iris din Cluj - Napoca) cu scopul de "a descoperii care este valoarea femeii si de ce Dumnezeu ne-a dat vasul acesta de lut impreuna cu comoara care o adunati de-a lungul timpului in el ?"

     Va asteptam cu mult drag si va dorim un timp de calitate petrecut in prezenta Cuvantului lui Dumnezeu si in partasie unele cu altele, sub binecuvantarea lui Dumnezeu!!

Cunoscutul pastor, autor și conferențiar creștin american John Piper vine la București, pentru a participa ca invitat principal la două evenimente organizate de Alianța Evangehlică din România:

1- Conferința biblică “Dumnezeu este Evanghelia” – cu înscriere – care va avea loc în perioada 3-5 mai 2012 la Crystal Palace Ballrooms. Emil Bartoș va conferenția alături de John Piper la această conferință.

2- Evenimentul intitulat “Nu-ți irosi viața!” - intrarea liberă – care va avea loc duminică 6 mai, ora 18:00, la Sala Palatului. Toți participanții la acest eveniment sunt încurajați să-și invite rudele și prietenii să participe și ei.



Pentru detalii suplimentare vă rugăm să accesați www.johnpiper.ro.